Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în partea central-vestică a județului Suceava, la intersecția coordonatelor 47° 32 latitudine nordică cu 25° 33 longitudine estică. Zona locuită a localității este de aproximativ 24 km² și se întinde pe o lungime de circa 12 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape 11 km². Câmpulung Moldovenesc este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei.

Localitatea se învecinează la nord cu Obcina Feredeului și Obcina Mestecănișului, la est cu comuna Vama, la sud cu munții Rarău și Giumalău, iar la vest cu comunele Sadova și Pojorâta.

Municipiul este situat pe șoseaua europeană E58 (DN 17) la o distanță de 70 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele până la alte centre urbane sunt următoarele: 43 km până la Vatra Dornei, 34 km până la Gura Humorului, 25 km până la Frasin, 113 km până la Rădăuți, 180 km până Iași, 120 km până la Cernăuți și aproximativ 500 km până la București.

Câmpunlung Moldovenesc se află dispus pe principala legătură între Moldova și Transilvania, prin pasul Mestecăniș și Tihuța și cu Maramureșul prin pasul Prislop. Orașul are legătură la sistemul feroviar român, prin două stații CFR (Câmpulung Moldovenesc și Câmpulung Est) situate pe magistrala feroviară nordică Suceava–Ilva Mică. Distanța pe calea ferată până la Suceava este de circa 80 km.

În Câmpulung Moldovenesc se află Colegiul Militar Liceal "Ștefan cel Mare" (anterior Liceul Militar "Ștefan cel Mare").SURSA Wikipedia

 

Prima mențiune scrisă, cunoscută până acum, despre Câmpulung Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, “mai jos de Câmpulung”.

Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare frecvent în documentele epocii, în hrisoave și urice din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior ori Petru Rareș, ce dăruiesc mănăstirilor munți și văi din ținutul ocolului.

Între anii 1532-1537, Petru Rareș a ridicat pe Valea Moldoviței, la Vatra Moldoviței, o mănăstire, devenită monument istoric și de artă prin arhitectură și picturi.

Tot prin Câmpulung Moldovenesc trece în anul 1541, venind din Transilvania, Petru Rareș, așa cum arată cronicarul Grigore Ureche: “Pătru Vodă s-au întors de la Bistrița, fără de nici o zminteală și trecând muntele au ieșit la Câmpul Lung”. În același an, voievodul a ridicat în Poiana Sihăstriei de la poalele Rarăului, o mănăstire din lemn, mutată mai târziu, după anexarea Bucovinei, dincolo de Rarău, spre Chiril, unde se află și astăzi.